În căutarea pixului am dat tot ce era pe birou pe jos .
Partea buna e că am facut curat pe birou .
Pixul încă nu l-am găsit . M-am mutat pe jos . În căutarea lui , am găsit o foaie . Bun . O pun pe birou şi scormon după pix . Găsesc un desen , un ghiocel .
„Ce drăguţ !” mă gândesc , dar abia după îmi dau seama ca primăvara era la uşă ..
Am reuşit să găsesc un pix , alt pix , dar totuşi e un pix ..
În timp ce căutam pixul , inspiraţia mi-a pierit .
„Nu se poate !” mi-am spus .
Am început să mă plimb prin casă , sperând să-mi aduc aminte ce vroiam să scriu ..
M-am oprit în faţa oglinzii şi m-am analizat . Părul meu creţ , cândva frumos cârlionţat , arăta acum ca un cuib de vulture părăsit , nici un vulture ne mai având grijă de el , faţa mea părea pierdută , iar pijamalele stăteau într-un mod unic şi ciudat .
Următoarea oprire a fost bucătaria . Mi-am luat nişte cipsuri şi umpic de Pepsi , să mă trezesc ca lumea .
M-am întors în camera mea şi m-am aşezat pe canapea . Am început să ronţăi .
Tot ce era pe jos erau doar creioane colorate şi cerate , pensule , schiţele mele , câteva poze , nişte reviste , câteva cărţi şi câteva caiete . Toate astea consituiau marele dezastru de pe jos .
Soarele intra timid pe geam şi lumina cu grijă camera . Îi simţeam razele încălzindu-mă .
Pana mea de idei a reuşit să alunge şi soarele care s-a arătat . A început să plouă .
Uitându-mă cum plouă am reuşit să-mi aduc aminte ce vroiam să scriu .
O scrisoare .
Vroiam să ies să mă plimb . Prin ploaie .
Mi-am pus pelerina şi cizmele de ploaie .
Am luat cu mine foaia şi pixul , fiind precaută .
Ploua frumos . Nici prea tare , nici deloc .
Cu gândul în lumea mea , am mers uşor spre poştă , neştiind ce am să fac .
Am ajuns în faţa poştei şi m-am uitat la ea . O clădire veche şi nu prea mare .
Am scos pixul si foaia . Am trecut numai două cuvinte pe foaie şi am pus foaia în cutia cu scrisori .
Atunci ploaia s-a oprit şi a ieşit soarele alături de un curcubeu .
Mi-am continuat drumul spre nicăieri cu două cuvinte în minte :
„Îmi lipseşti”