În căutarea pixului am dat tot ce era pe birou pe jos .
Partea buna e că am facut curat pe birou .
Pixul încă nu l-am găsit . M-am mutat pe jos . În căutarea lui , am găsit o foaie . Bun . O pun pe birou şi scormon după pix . Găsesc un desen , un ghiocel .
„Ce drăguţ !” mă gândesc , dar abia după îmi dau seama ca primăvara era la uşă ..
Am reuşit să găsesc un pix , alt pix , dar totuşi e un pix ..
În timp ce căutam pixul , inspiraţia mi-a pierit .
„Nu se poate !” mi-am spus .
Am început să mă plimb prin casă , sperând să-mi aduc aminte ce vroiam să scriu ..
M-am oprit în faţa oglinzii şi m-am analizat . Părul meu creţ , cândva frumos cârlionţat , arăta acum ca un cuib de vulture părăsit , nici un vulture ne mai având grijă de el , faţa mea părea pierdută , iar pijamalele stăteau într-un mod unic şi ciudat .
Următoarea oprire a fost bucătaria . Mi-am luat nişte cipsuri şi umpic de Pepsi , să mă trezesc ca lumea .
M-am întors în camera mea şi m-am aşezat pe canapea . Am început să ronţăi .
Tot ce era pe jos erau doar creioane colorate şi cerate , pensule , schiţele mele , câteva poze , nişte reviste , câteva cărţi şi câteva caiete . Toate astea consituiau marele dezastru de pe jos .
Soarele intra timid pe geam şi lumina cu grijă camera . Îi simţeam razele încălzindu-mă .
Pana mea de idei a reuşit să alunge şi soarele care s-a arătat . A început să plouă .
Uitându-mă cum plouă am reuşit să-mi aduc aminte ce vroiam să scriu .
O scrisoare .
Vroiam să ies să mă plimb . Prin ploaie .
Mi-am pus pelerina şi cizmele de ploaie .
Am luat cu mine foaia şi pixul , fiind precaută .
Ploua frumos . Nici prea tare , nici deloc .
Cu gândul în lumea mea , am mers uşor spre poştă , neştiind ce am să fac .
Am ajuns în faţa poştei şi m-am uitat la ea . O clădire veche şi nu prea mare .
Am scos pixul si foaia . Am trecut numai două cuvinte pe foaie şi am pus foaia în cutia cu scrisori .
Atunci ploaia s-a oprit şi a ieşit soarele alături de un curcubeu .
Mi-am continuat drumul spre nicăieri cu două cuvinte în minte :
„Îmi lipseşti”
Ce drăguţ! Frumoasă povestea 🙂
multumesc !
Draga mea prietena, stiu! te inteleg … Daca ceva imi va sta in putere, sa fii sigura ca voi face!
ai „ratacit”frumos printre cuvinte. stie George ce stie, cred ca era un mesaj pt el mai degraba, uneori cand ai dorinte te exprimi mai bine in scris decat verbal, dispare „tracul de ai spune persoanei din fata ta ce-ti doresti
Felicitări pentru Premiu, Măriuca !!! Meriţi !
Ştii tu, eşti un Om Frumos şi Bun şi… uneori scrii ce şi noi facem, deseori doar în gând, da o facem, tu ai curaj şi zâmbet înainte. Acest * îmi lipseşti *, dincolo de Cuvinte, spune ce om frumos eşti tu şi… auzi… un ecou, cineva ţi-a răspuns * îmi lipseşti *. D-aia eşti tu dragă tuturor printre multe altele, spui în cuvinte puţine, o lume întreagă , ori asta se cheamă că ai şi Har. Să mai scrii, măi Licăr şi-ţi mulţumesc că exişti! Că de la voi învăţăm noi , multe şi minte care zice că nu.
Respect!
Sibilla
Mariuca, ce frumos, ce de culori, senzatii… 🙂 Felicitari!
multumesc frumos . e inca in constructie pagina ;;)
Ploaia iti aduce dorul, asta vrei sa zici ?
Măriuca, la mulţi, mulţi ani, buni şi frumoşi!
Multumesc muuuuuuuuult .
nu chiar . am avut putina inspiratie :))) si tu acum ..
Hristos a Înviat !
Sărbători Luminate, Binecuvântate, tihnă şi bucurii, ţie !!!
respect,
Sibilla
MeMe, ai primit de la mine premiu ” Sunshine Award „.
Cu dragoste, sinceritate si caldura,
Cora >:D<.
😉
hey,sunshine!
totmai te-am premiat cu sunshine award!
intra oe blog sa il primest:>
De la un pix… Fara cuvinte! Super!
Merci muuult de toooot . Intru maine pe blogul tau sa il vad ptr ca mai am de repetat :-s . Ne vedem maine >:D<